În recenzia de azi o să vorbesc despre una dintre surprizele acestui an în materie de cărți fantasy.
Cartea despre care voi vorbi este Prințul de inimă neagră, primul volum al seriei R4. Trebuie să recunosc, nu am știut la ce să mă aștept de la această carte atunci când mi-am început lectura, motiv pentru care am fost luată pe nepregătite de toată acțiunea prezentată.
Despre ce este vorba în R4 – Prințul de inimă neagră?
Acțiunea cărții se învârte în jurul Khalidei și a lui Agnar, doi tineri care ascund anumite secrete și care, din diverse motive, sunt oarecum forțați să interacționeze unul cu celălalt.
Khalida Morcami este o tânără drăguță și puternică, dar care întâmpină
dificultăți în ceea ce privește felul în care funcționează lumea din exteriorul
regatului ei. Totuși, în ciuda acestor dificultăți, Khalida este determinată să
îl facă pe Agnar să cedeze și să devină al ei.
Agnar Ahimoth este un băiat puțin înfumurat și arogant, care, în spatele
acestei armuri de nepăsare, ascunde traume și sechele ale unui trecut negru,
plin de întîmplări tragice care l-au marcat într-o măsură destul de mare.
Ce mi-a plăcut
R4
Întreaga grupare mi s-a părut extrem de intrigantă. Cei patru Royali sunt
imposibil de ignorat în ceea ce privește prezența lor în jurul celorlalți.
Atrag atenția fără ca măcar să intenționeze acest lucru și stârnesc interesul
prin orice apariție.
Totodată, cei patru se completează perfect unul pe celălalt și se susțin
reciproc indiferent de moment sau de întâmplare.
Relația Khalida – Agnar
În ciuda faptului că le sunt puse în față o sumedenie de obstacole, cei doi
reușesc să treacă peste ele și să ajungă acolo unde își propun.
Relația celor doi reprezintă un enemies to lovers veritabil care, în
același timp, este presărat cu un slowburn frumos conturat, care ajută la
crearea legăturilor dintre cei doi.
Relația Agnar – Aelius
În ceea ce îi privește pe cei doi, relația acestora este una foarte strânsă,
aceștia sprijinindu-se unul pe celălalt indiferent de moment și de nevoie.
Cei doi au un trecut oarecum comun, fiind legați de anumite întâmplări,
traume și probleme.
În cazul lor, problemele și dificultățile nu le-au slăbit relația, ba din
contră, au făcut-o mult mai puternică și mai stabilă, Agnar și Aelius ajungând
să fie foarte apropiați unul de celălalt.
Capitolul bonus
Sunt de părere că acest capitol bonus aflat la final face frumos legătura
cu ceea ce urmează să se întâmple în volumul următor. Totodată, prin
intermediul acestui capitol bonus, se fac cunoscuți într-o manieră unică
protagoniștii celuilalt volum.
Ce nu mi-a plăcut
În ceea ce privește acest volum, am parte de o premieră. Nu am nimic de
modificat sau adăugat. Mi-a plăcut tot, de la început până la sfârșit. Personajele,
acțiunea, intriga, totul este așa cum ar trebui să fie. Nimic în plus de zis.
Verdict final
Primul volum al seriei R4 primește din partea mea 5 steluțe din 5.
Precizez și faptul că abia aștept să văd ceea ce urmează în volumele următoare.
Sunt foarte curioasă de ce o să îi aștepte pe ceilalți Royali.
Cui recomand această carte
Recomand această lectură celor care își doresc să citească un fantasy mai
neobișnuit, care nu se bazează atât pe elementele fantastice și care prezintă
o poveste interesantă între personaje
care, în aparență, nu au nimic în comun.
Bonus: Citate care mi-au atras atenția
❝Cum se presupune că îl voi cunoaște dacă nu
îmi știe adevărata identitate, dar nici nu ne întâlnim întâmplător?❞
❝El e viitorul meu soț. Logodnicul meu. Cel în
jurul căruia mi-am creionat un milion de visuri și mi-am cuștivat iubirea, deși
nu aș recunoaște asta în fața nimănui, niciodată. ❞
❝O întunecime în care te poți pierde, fără
nicio șansă la evadare. ❞
❝Emoțiile nu sunt bune uneori. Scot tot ce ai
mai rău în tine, exact atunci când nu e nevoie.❞
❝Vocea lui e înmuiată în cel mai bogat vin
gustat vreodată și, dacă mintea nu mi-ar funcționa, m-aș lăsa sedusă de aroma
lui. ❞
❝În timp ce ochii lui par să deschidă cazanele
iadului, buzele mele se întind în cel mai provocator zâmbet.❞
❝Știu că am întins coarda. Dar mai știu și că
el a frânt ceva în mine. O iluzie. Aceea a unui prinț pe care, fără să vreau,
mi-l doream real, al meu. Un vis începe deja să se destrame. ❞
❝Rămânem câteva secunde în tăcere, chiar și
lumea din jur e amuțită și ne privim în ochi de parcă am duce un război numai
de noi știut.❞
❝Nu mă ascund de nimeni. Poate uneori doar de
mine. ❞
❝Nu voi putea niciodată să îi accept
comportamentul dacă într-adevăr acesta este Afnar. Nu îl voi accepta ca soț, ca
partener, ca prieten, în ciuda tuturor emoțiilor pe care, culmea, le trezește
în mine.❞
❝Printre aburii alcolului și halucinațiile
induse de droguri mi-am retrăit întreaga viață. M-am metamorfozat într-un
trecut trecut hidos, cu miros de sânge uscat, cognac și traburcuri de calitate,
doar pentru a mai simți o dată durerea. Doar cineva care nu mai are nimic de
pierdut refuză să caute frânturi din bucuriile vieții. Eu mi le-am refuzat pe
toate. Nu am vrut să mai păstrez nicio bucată de lumină în inima ce pompează
numai întuneric. Mi-am adunat bucățile împrăștiate, îmbibate în cel mai împuțit
puroi, și mi-am asamblat propriul puzzle. O imagine catalitică, una pe care
nimeni nu o poate înțelege. Nici eu nu reușesc. ❞
❝Coșmarul vieții mele este chiar realitatea,
iar eu o gust în fiecare zi, mușcând bucăți mari din ea, pe care le înghit cu
scârbă. Scârbă de viață. Scârbă de statutul pe care îl am. Scârbă de mine.❞
❝Viața îmi e scrisă cu mâna singură a femeii care m-a născut. Dar și a celui care a declanșat demonii în interiorul meu. ❞
❝Mâmgâierea mea e otrăvitoare. Privirea mea
avertizează pe oricine îndrăznește să se apropie de mine. Dar nimeni nu alege
să fugă. Și azi nu am mai avut nicio șansă să evadez din realitate.❞
❝Ceva de care mi-a fost teamă să mă ating, ca
nu cumva toată lumina ce evada din ea să fie spulberată de întunericul în care
sălășluiesc eu. ❞
❝Poate că dumul nostru comun a ajuns la final,
iar Aelius trebuie să se elibereze de mine. Să trăiască pentru el. Eu am deja
viața scrisă, a lui e incertă și plină de prea multe vicii induse de mine. Dacă
vreunul dintre noi ar merita o șansă la fericire, acela ar fi întotdeuna el.❞
❝Lumina din ochii Khalidei poate să-l învăluie
pe Aelius, poate chiar și să rupă lanțurile cu care el s-a legat de mine. ❞
❝Și un junghi de regret îmi traversează
pieptul, fiind înghițit prea repede de nepăsarea cu care îmi tratez viața.❞
❝Când ai de ales între două opțiuni malefice,
de regulă se alege răul mai mic. Eu am ales încă de copilă varianta cea mai
dăunătoare. ❞
❝Vreau o iubire ca în cărțile pe care le
scriu. Însă eu am scris acele povești întocmai că nu o voi trăi vreodată pe a
mea. ❞
❝Comportamentul lui e doar un scut pentru a
ascunde durerea?❞
❝Eu vreau să mă îndepărtez, el mă întoarce
înapoi în în ochii aceia care mă hipnotizează.❞
❝Atingerea lui e blândă. Și caldă. Tot ce nu
trebuie să simt într-un astfel de moment. ❞
❝Mă provoacă fățiș să-i descopăr prietenul,
iar eu credeam că nu sunt atât de slabă de îngeri să-i cad în plasă.❞
❝Minunate lucruri sunt acele emoții pe care le
lași să îți cuprindă ființa. Te ghidezi după ele, ajungând să fii fericit
într-un mod boem. Unul în care depinde doar de ele și de visurile creionate în
jurul lor cum resimți fericirea. Emoțiile acelea sunt cele mai ispititoare,
căci nu le poți face față. Inevitabil, ajungi să cazi în mrejele lor. Te lași
în îmbrățișarea lor caldă și iluzorie și deja îți conturezi un posibil viitor
în care fiecare zâmbet și reacție sunt filtrate prin prisma acestor emoții
îmbătătoare. ❞
❝Le sorb bucuria din zâmbete din privire, apoi
le sting dorința din corp, lăsând în urma mea o ploaie de inimi frânte și
trupuri înfometate după mai mult. Mai mult din mine. Naivele...Eu nu am nimic
de oferit altora. Eu doar iau.❞
❝Mușc din ele înfometat și nu contează că la
final sunt invalide, făcând imposibilă munca altui bărbat în urma mea. Tot ce e
important e faptul că tot eu mă simt ca o victimă. Sunt propriul rezultat al
propriilor fapte, conduse din deciziile altora asupra vieții mele. ❞
❝Vreau să văd dacă lumina ei poate fi
înghițită de întunericul meu.❞
❝M-a făcut să îmi doresc prea mult în tot
nimicul pe care îl dețin. ❞
❝Îl aștept pe el. Să mă stingă pe mine. Să fie el. Acel prinț surprinzător la care nu am mai visat, dar pe care îl plac.❞
❝Un ticălos destinat să îmi fie soț, să îmi
fie rege, să îmi fie jumătate. ❞
❝Coroana așezată strâmb pe capetele fiecărui
prinț începe prinț începe să atârne greu pe capul meu.❞
❝Până la urmă, chiar dacă doare, nu poți fi pe
placul tuturor. ❞
❝Eu îi dădusem lui toată puterea mea încă
dinainte să descopăr cine e. I-am oferit speranțele, visurile, toate cacele
iluzii care mă făcuseră fericită și mă ajutaseră să rezist, fiind prizoniera
propriei mele vieți. Și el se dovedise a fi oricum și nimic din ceea ce
sperasem eu. Fără să știe, îmi luase tot ce mă ținea pe linia firavă a
fericirii și mi le strivise sub bocancii lui negri, la fel cum o făcuse cu
telefonul în prima zi în care l-am întâlnit.❞
❝Nu e vina lui Agnar că eu l-am creionat atât
de perfect în mintea mea. Nu e vina lui Agnar că eu mi-am așezat toată viața,
tot ce țineam ascuns în ea, în mâinile lui. Nu e vina lui. ❞
❝Orice teritoriu nou este unul posibil de
cucerit.❞
❝Întunericul în care m-am ascuns după acel eveniment
despre care nu vorbesc ajunge deseori să îmi sufoce visurile mărunte pe care
abia mai am curajul să le creionez. Întunecimea din jurul meu mă înghite și,
chiar dacă aș avea puterea să o împiedic, eu o las să mă înconjoare. ❞
❝Vreau și eu puterea aceea pe care o are ea.
Vreau tot ce are ea.❞
❝Ea parcă e educată de însuși Lucifer și
modelată de Dumnezeu, altfel nu înțeleg cum mama naibii arată și se mișcă așa. ❞
❝Nu vreau să o rănească mângăierea mea. O voi face eu după ce voi termina cu ea.❞
❝Sper doar să nu fie acea speranță care se mai
zbate în mine, moartă și arsă sub privirea pârjolitoare a lui Agnar. ❞
❝Niciodată nu am ținut cont de timp și de
valoarea acestuia. Lucrurile curgeau de la sine, iar ceea ce îmi doream îmi
apărea pe tavă. Puține lucruri au contat pentru mine și pe toate acelea le-am
pierdut, dar nu am luptat contra timpului. Acum, când privesc ceasul de la mână
din minut în minut, îmi dau seama că eu nu am apreciat măsura acestuia la
adevărata ei valoare. Îmi macină nervii și îmi omoară răbdare.❞
❝Pentru că asta ar însemna să fiu fericit. Iar
fericirea e un lucru greu de găsit în viața mea. ❞
❝Prezența ei dărâmă armura de pe mine. ❞
❝Dacă nici ea nu mă poate accepta, atunci nu
mai are niciun rost. Nimic în viața asta nu mai are niciun sens.❞
❝— Khalida, nu o să ne mai
purtăm cu mănuși. O să ne murdărim pe mâini de acum. ❞
❝Și cuvintele lui nu se așează în josul
abdomenului meu, nu. Ele sunt mult mai periculoase. Se agață de inimă și o fac
să se simtă plină și puternică.❞
❝Totuși, gândurile mele sunt mereu indecente
în preajma lui. Nu e prea corect. ❞
❝El era personajul meu negativ. Antieroul
poveștii mele. Cel care speram ca la final să se îndrăgostească de mine.❞
❝Sunt precum o muscă care coboară în jurul luminii. Știu că nu vine spre mine. Știu că o să mă ardă. Totuși, eu nu încetez să alerg spre ea. ❞
❝Eu, ca o fată cuminte, îmi trasez drumul spre
cel mai fierbinte loc din iad.❞
❝Și poate că astea sunt dorințele unei
prințese dornice să fie iubită de prințul cu care e forțată să se
căsătorească.❞
❝Și ar fi ușor de iubit, fiindcă în ochii lui
nu găsesc uși încuiate și nici umbre amenințătoare.❞
❝Moartea acestui înger va fi cea care mă va
distruge complet și, cu toate acestea...nu îl pot elibera de mine.❞
❝Și în ochii arde o provocare pe care nu o pot
refuza. Și înger dacă aș fi, nu aș putea să nu cedez.❞
❝Sunt stricat în mii de feluri și în niciunul
nu vreau să recunosc că ea e prea bună pentru mine. Că nu o merit. ❞
❝— La dracu, Khalida! Sunt
prea egoist să te ating, de teamă să nu te frâng!❞
❝Îi sărut creștetul capului, iar ceea ce spune
mă condamnă încet, dar sigur la o iubire imposibilă. Și probabil sunt nebun de
legat, fiindcă nu o reprim. Eu o accept. O îmbrățișez flămând. ❞
❝Tulburător de frumos se simte liniștea.
Chinuitor de repede te obișnuiești cu ea. Amețitor de plăcut se așează
lucrurile atunci când nimic nu mai stă între tine și ceea ce îți dorești.❞
❝Și atunci mi-am dat seama că Iadul nu e un
loc. Iadul e o persoană. E cel care poartă ochii lui Agnar. Negri, reci și
înfiorători. ❞
❝Îmi așez mâna la gură și îmi abțin nevoia de
a plânge, în mine urlând o astfel de durere. Una care naște furie și dorința de
răzbunare. De a răni pe alții pentru tot ce au rănit în el.❞
❝Urlu furia care se scurge din mine, pe buze
jucându-mi-se un singur nume și o nevoie ce nu poate fi stinsă așa.❞
❝Egoismul primează, iar eu sunt cea mai
importantă persoană din viața mea și merit să fiu fericită alături de bărbatul
iubit. ❞
❝Dar ei mai degrabă aș renunța la mine și tot
nu aș pleca de lângă el.❞
❝— Am foarte multe frici,
dar am învățat să alerg înspre ele, nu de ele. ❞
❝Oare de câte ori te poți îndrăgosti de o
femeie? Există vreo limită? Și dacă e, sunt convins că o voi depăși alături de
Khalida.❞
❝Când clipele pe care îți doreai să le
trăiești se adeveresc, bucuria și pasiunea ce îți ard ființa nu pot fi descrise
prin cuvinte. ❞
❝E doar un bărbat cioplit de oamenii greșiți
și lăsat să ardă sub arșița propriului iad. Singur și plin de regrete.❞
❝Dacă ei luptă pentru un rege dement, eu o fac
pentru femeia iubită. ❞
❝Am încălcat reguli pentru ea. Am iubit pentru ea. Am zâmbit pentru ea. Am ucis pentru ea. Am sperat în mine pentru ea. Acum mă schimb pentru ea. Și o să schimb și lumea prin care calcă doar pentru ea.❞
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu