Deja a devenit un obicei pentru mine să citesc și cărți scrise de autori mai mici sau autori debutanți. Consider că toată lumea merită o șansă în lumea asta și sunt de părere că fiecare are un loc în ceea ce privește piața de carte.
Astfel, azi este vorba despre o autoare pe care o descopăr prin intermediul acestei cărți. Și, trebuie să recunosc, am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am citit, motiv pentru care există șanse foarte mari să revin la ea atunci când va mai publica ceva nou.
Despre ce este vorba în 50 de lucruri?
Povestea ne prezintă două personaje extrem de diferite, care vin din lumi și realități total opuse, însă care reușesc să găsească un numitor comun în ceea ce îi privește.Cezara Ara Miller este o tânără faimoasă, însă nemulțumită de felul în care viața ei se desfășoară. Controlată de părinți, tânăra își dorește să își croiască propriul destin. Nu are cea mai strălucită situație familiarlă, motiv pentru care vrea cu orice preț să scape cât mai repede din casa părintească.
Patrick Dullian este un poet visător, care acceptă provocarea lansată de Cezara din dorința de a descoperi mai multe despre tânără artistă. Cu o situație de familie fericită, Patrick încearcă să îi ofere Cezarei confortul și liniștea de care ea duce lipsă.
Ce mi-a plăcut
Povestea
Ideea poveștii mi se pare una drăguță, frumos conturată și care pune în lumină diferențele dintre două personaje, diferențe care nu îi opresc pe cei doi să lege o legătură frumoasă și plină de emoție.
Sunt de părere că povestea prezentată în această carte este un debut promițător din partea autoarei.Stilul de scriere
Mi-a plăcut mult felul în care autoarea a exprimat anumite idei și felul în care a redat acțiunea și interacțiunea dintre cei doi protagoniști.
Felul în care autoarea a redat anumite idei, trăiri și interacțiuni dintre personaje mi-a ajuns la suflet, exprimările ei făcându-mă să simt o multitudine de emoții simultan.
Finalul
Nu m-am așteptat la un astfel de final. Fiind o carte atât de drăgălașă, m-am așteptat la un final pe măsură. Însă autoarea a decis să mă surprindă cu ceea ce a scris în epilog.
Finalul cărții este unul cu suspans, din punctul meu de vedere. Lasă loc de interpretări, motiv pentru care fiecare cititor poate să își imagineze felul în care povestea dintre Cezara și Patrick se va finaliza.
Ce nu mi-a plăcut
Capitolele
Mi-ar fi plăcut ca acestea să fie mai lungi, astfel am fi avut parte de mai multe momente interesante în care relația dintre protagoniști ar fi putut să fie dezvoltată și nu numai.
Acțiunea
Aspectul acesta se leagă de ceea ce am zis anterior. Mi-ar fi plăcut ca acțiunea să fie mult mai detaliată din unele puncte de vedere. Aș fi vrut să aflu mai multe despre relația dintre Cezara și familia ei. Și aș fi dorit să fie dezvoltată mai mult povestea de dragoste dintre cei doi protagoniști.
Verdict
final
Din
partea mea, cartea 50
de lucruri primește
5 steluțe din 5. Este o carte frumoasă, cu o acțiune interesantă
și care prezintă diferențele dintre două lumi într-o manieră
aparte, cu o exprimare care îți atinge sufletul.
Cui recomand această carte
Recomand această carte tuturor celor care își doresc să susțină o autoare la început de drum, autoare cu un potențial mare, care are un stil de a reda trăirile și sentimentele personajelor într-o manieră minunată.
Bonus: Citate care mi-au atras atenția
❝Aer, Domane, ce aș da ca aerul să fie real și să mă poată îmbrățișa! Ce aș da să mă îmbrățișeze cineva fără o cameră în față!❞
❝Am oprit telefonul lăsându-l să cadă în micuța poșetă și m-am așezat cu fundul pe una dintre treptele din față, privind cerul albastru spre negru, plin de stele strălucitoare. De e nu pot să ajung la ele? De ce, parcă, orice aș face, îmi e imposibil să privesc dincolo de ele? De ce eu văd doar negrul pe care sunt amplasate? ❞❝După nouăsprezece ani de goluri, tind să cred că ele nu mai dispar cu una, cu două.❞
❝Din păcate, machiajul meu este mai rezistent decât sufletul meu.❞
❝Am inspirat adânc, și am inspirat miros de stele. Miros de Saturn. Și de Lună. Și de...o altă eu.❞
❝E ciudat cum, atunci când vrei să fii singur – nu poți. Dar mai ciudat e...că uneori nu vrei să fii singur – când poți.❞
❝Am oftat, continuând să privesc stelele, planetele. Mă liniștește asta cumva. Îmi imaginez că fiecare stea este...o iubire. Îmi imaginez o legendă a Universului legată de ele. Îmi imaginez un totîntreg, un totîntreg pe care eu îl am, care îmi este necunoscut.❞
❝— Toți oamenii au ochii închiși. Și toți privesc o parte din Univers. Doar că, vezi tu, Miller, depinde de ceea ce vedem. Eu îmi văd viața când închid ochii. Alții văd doar negru.❞
❝— Fiecare artist se va îndoi de arta lui, Cezara.❞
❝De multe ori mă gândesc că, poate, oamenii au avut odată capacitatea de a iubi, dar și-au pierdut-o în timp. Mă gândesc că poate, la un moment dat, s-au gândit că și cu iubire, și fără, e același lucru: Moarte.❞
❝Doar fiindcă ar trebui, nu înseamnă că și vreau. Doar fiindcă ar trebui să îi las pe ceilalți să facă totul, nu înseamnă că și vreau asta.❞❝Purta o pereche de blugi albaștri și o cămașă albă. Albul – culoarea purității purtată de demoni.❞
❝Am înghițit în sec, știind că după ploaie, nu iese întotdeauna curcubeul.❞
❝Poate că, de fapt, nu timpul trece. Poate că noi trecem prin el. Poate că el este – așa cum ar trebui – infinit. Și doar noi suntem cei efemeri, ce vin, îl pătează și pleacă. Timpul stă, timpul trăiește de-adevăratelea. Noi suntem cei ce o facem superficial și cei ce fugim, fără a ne da seama că fiecare pas făcut în față ne duce spre sfârșirea unui început ce nu a început înainte de a se fi sfârșit.❞
❝— Dar sunt familie, Cezara. Familia nu-i nimeni.❞
❝— Dacă e cald afară privește soarele și bucură-te zâmbind, că acel soare încălzește un om al străzii. Dacă citești o carte, nu o citi ca s-o citești. Citește-o, zâmbește, strânge-o în brațe, sărută-i filele...Știu că oamenii sunt proiectați să zâmbească. Dumnezeu a dat puterea asta tuturor, noi suntem cei ce nu o prețuim.❞
❝De mult ori am spus că va fi bine și niciodată nu a fost. Și mi-am promis că nu voi mai crede niciodată că va fi bine. Dar, nu știu cum, cuvintele lui Patrick au făcut din lipsa speranței să se ițească o sămânță de speranță.❞
❝Și, spune-mi tu, lună, cum pot fi rece când poezia este singura armă pe care nu p posed și în fața căreia am descoperit recent că nu sunt imună?❞
❝Pentru că, pentru părinții mei, eu am fost întotdeauna ceva de umplutură. Ceva ce trebuiau să aibă. Au avut atâtea lucruri încât au spus că le trebuie și un copil pentru a fi în rândul lumii.❞❝— Mă inspiră luna fiindcă, într-o negură de neînchipuit, ea luminează, nelăsându-se afectată de ce este în jurul ei. Mă inspiră fiindcă vreau să fiu ca ea, dar nu pot. Iar pe oameni îi atrage ceea ce nu pot atinge, avea sau simți.❞
❝Eu și Patrick am fi putut fi fericiți. Iar pentru o fată care nu a gustat fericirea, cinci luni de fericire merită, chiar li cu sacrificiul unei vieți triste.❞
❝După cum a spus și Shakespeare: << Cine speră că nu va fi fericit, e deja fericit.>> ❞
❝Dacă pentru o singură dată în viață, timp de cinci luni, m-aș lăsa pradă sufletului? Dacă aș risc, dacă aș greși, dacă aș încuia mintea și i-aș părăsi lăcașul pre sfânt? Dacă nu m-aș gândi la absolut nicio urmare?❞
❝Ne sărutăm așa de încet, ca într-o poezie, iar soarele și ploaia s-au îmbinat pe cer. Am zâmbit peste sărutul nostru și am continuat poezia.❞
❝Cu fiecare nouă atingere a buzelor noastre, versuri noi erau scrise.❞
❝— Știi, kilogramele sunt doar numere. Plăcerea, în schimb, este un sentiment. Depinde doar de ce ți se pare mai important, numărul sau sentimentul.❞
❝Uneori oamenii chiar ajung la o epuizare, la o epuizare totală, chiar ajung să nu mai poată.❞
❝Dar cine să îmi răspundă? Cine poate răspunde unei întrebări proprii, în afară de sufletul tău? ❞
❝Așa se simte dragostea? Am întrebat salcia dacă ce simțeam era dragoste, iar ea, drept răspuns ne-a permis mie și lui Patrick să stăm jos la poalele ei.❞
❝Persoana potrivită pentru tine trebuie să fie aceea care spune lucrurile potrivite pentru tine, lucrurile simple și atât de pline de importanță, în momentele în care îți deschizi sufletul și tot ce vrei sunt cuvinte ce se simt ca săruturi.❞❝Mi-am scos sufletul din piept și i l-am dat lui prin acel sărut.❞
❝Îmi simțeam sufletul ușor, ca după o spovedanie și mulțumeam Cerului, stelei mele norocoase și lunii pentru că îmi scosese în cale, aici pe pământ, unde muritorii se îneacă în artă și iubire, un poet divin.❞
❝Dar suferința venită din dragoste este întotdeauna miere amară.❞
❝Nu poți fi nimeni altcineva în afară de propria persoană. Nu există nu pot - dacă ți se pare că nu poți, este ceva care te trage în jos, ceva care te ține prins. Și că oamenii nu vor fi niciodată mulțumiți. Cu absolut nimic.❞
❝M-am dus spre el și l-am sărutat. Încet, exact cum am făcut-o prima oară memorând fiecare atom din buzele lui pline. Aveau gust de poezie.❞
❝Căci iubirea nu se dizolvă cu timpul, ea e mai puternică și dăinuie, și dăinuie.❞