Grădina cu Lavandă de Lucinda Riley

 Din când în când, îmi place să experimentez și să încerc genuri diferite de cărți și autor noi, mai mult sau mai puțin cunoscuți.

Azi este vorba despre un gen nou pentru mine, și anume historical fiction. Însă, de data aceasta, și autoarea este nouă pentru mine, aceasta fiind prima carte pe o citesc de la Lucinda Riley.

Despre ce este vorba în Grădina cu Lavandă?

Cartea prezintă, în paralel, povestea de viață a lui Emilie de la Martinieres și povestea de viață a lui Constance Carrutheres. Într-un mod destul de interesant, Emilie află faptul că această Constance are o legătură cu familia ei.

Emilie de la Martinieres este o tânără confuză cu referire la originile familie ei. Privată de dragostea parentală, Emilie depune toate eforturile posibile pentru a găsi răspunsuri la toate întrebările care îi străbat mintea și care nu îi dau pace.

Constance Connie Carruthers este o tănără curajoasă, o familistă convinsă, plină de determinare și cu un suflet foarte mare. Constance are un curaj atât de mare, încât își riscă viața din dorința de a ajuta la restabilirea normalității pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ce mi-a plăcut

Perspectiva dublă

Povestea îmbină perspectiva de actualitate a lui Emilie cu perspectiva de pe timpul războiului a lui Constance.

Autoarea reușește să încrucișeze foarte bine cele două ere diferite, astfel că legătura dintre cele două este foarte frumos conturată și explicată.

Prin intermediul acestei perspective duble, se conturează foarte bine și discrepanțele dintre lumile în care cele două tinere trăiesc.

Poveștile de dragoste

În ceea ce privește partea romantică din carte, poveștile de dragoste prezentate în această carte subliniază contrastul dintre cele două lumi, dar și dificultatea și riscurile la care se pot supune anumite persoane din dragoste și din dorința de a sta aproape de persoana iubită.

Totodată, poveștile sunt frumos conturate, pline de acțiune și de întorsături de situație.

Intriga

Atât în povestea lui Emilie, cât și în povestea lui Constance, intriga este prezentă, lucru care face povestea să fie ușor de parcurs și care te face să îți dorești să afli ce se întâmplă mai departe.

Ce nu mi-a plăcut

Finalul

În ceea ce privește sfârșitul cărții, mi se pare că acesta nu e neapărat unul potrivit. Sunt de părere că un anumit personaj ar fi trebuit să apară mai repede în acțiunea cărții, nu doar în final, astfel cititorul putând să obțină niște informații suplimentare referitoare la existența lui, la ceea ce s-a întâmplat cu el.

Verdict final

Din partea mea, Grădina cu Lavandă primește 4 steluțe din 5. A fost o lectură plăcută, care mi-a stârnit interesul și care a prezentat și o parte mai nefericită a existenței concomitent cu niște povești de dragoste impresionante.

 

Cui recomand această carte

Recomand această carte celor care își doresc să se delecteze cu un historical romance foarte frumos conturat, care prezintă iubirea în două ipostaze diferite, care subliniază faptul că un context social nefavorabil poate influența iubirea dintre doi oameni, dar și faptul că, uneori, oamenii pe care îi iubim nu sunt ceea ce pare.

Bonus: Citate care mi-au atras atenția

❝Născută într-o familie excepțională, unica ei dorință era să pară cât mai banală.❞

❝— E reconfortant să știu că și alți oameni au crescut în condiții grele. Uneori, cred că a avea o istorie prea bogatăîn spate e la fel de greu ca a nu avea nicio istorie. ❞

❝Connie se temea să nu-și piardă mințile în colivia aceea de aur, fără nici o legătură cu lumea de afară.❞

❝— Tot ce pot să spun e că, atunci când eram împreună cu Lawrence, parcă se lumina toată lumea. Chiar și cele mai mohorâte zile îmi păreau însorite, o banală plimbare prin mlaștini devenea un moment magic, doar pentru că era el lângă mine.❞

❝— Iar ceasurile dintre aceste momente, când nu eram împreună, îmi păreau nesfârșite. Dar când ne întâlneam, aveam senzația că trecuseră ca fulgerul. El mi-a trezit pofta de viață.❞

❝O femeie care nu era doar fizic oarbă, ci ale cărei sentimente îi întunecaseră într-atât rațiunea, încât credea orice-i spunea iubitul ei.❞

❝Șocată, Connie a părăsit camera, înțelegând pentru prima oară că, sub exteriorul delicat și vulnerabil al Sophiei, se ascundea o femeie căreia nu i se refuzase niciodată nimic.❞

❝— Alex e în stare să convingă și cel mai inteligent om că negrul e alb.❞

❝— Nu mai știu cine a zis că, înainte de a-i iubi pe alții, trebuie să te iubești pe tine.❞

❝— Emilie, noi, toxicomanii, nu facem altceva decât să fugim de noi înșine. Și de realitate. Orice lucru care ne ajută să îndurăm mai ușor suferința vieții e bine-venit. Partea tristă e că majortiatea oamenilor interesanți pe care i-am cunoscut erau toxicomani. Cu cât ești mai inteligent, cu atât gândești mai mult, cu atât înțelegi cât de zădarnică e viața și îți dorești mai mult să fugi de zădărnicie. Partea bună e că am depășit faza asta. Am încetat să-i mai consider pe alțoo vinovați de problemele mele. E un drum care nu duce nicăieri. Am încetat să mai fiu o victimă și am început să-mi asum răspunderea pentru faptele mele. În momentul în care am reușit asta, acum câțiva ani, lucrurile au început să se așeze.❞

❝— Mulți oameni își doresc ceea ce nu pot avea. În ziua în care te trezești la realitate și înțelegi că asta e un moft și prețuiești lucrurile pe care le ai, reușești să găsești o oarecare mulțumire. Viața-i o loterie, zarurile sunt aruncate și nu ne rămâne decât să ne bucurăm de ceea ce avem.❞

❝— Singurul lucru pe care-l pot controla sunt eu însumi.❞

❝În cazul în care, dintr-un motiv sau altul, Sebastian n-o mai iubia, avea să treacă, până la urmă, cu bine și peste asta. În definitiv, experiența din copilărie o învățase să trăiască singură.❞

❝— Pe de altă parte, cum ai putea înțelege prezentul dacă nu cunoști trecutul.❞

❝S-a uitat prin bibliotecă, iar cărțile i-au răspuns cu priviri reci, tăioase și moarte, copertele lor care semănau între ele netrădând aproape nimic despre conținutul fiecăreia. O metaforă perfectă a vieții pe care ea era nevoită s-o ducă în momentul acela.❞

❝Coconul în care o înveliseră dragostea fratelui și averea familiei o ferise de orice amenințare reală.❞

❝— Sunt de acord, dar, uneori, fațada pe care ești nevoit s-o afișezi nu arată neapărat ce fel de om ești. Sau care îți sunt convingerile.❞

❝— Voiam să șterg cumva durerea nereușitelor mele. Ajunsesem într-un punct în care simțeam că n-aș mai fi putut avea o viață normală. Că indiferent ce-aș fi realizat și cât de mult aș fi muncit, avea să se aleagă praful de tot.❞

❝— Se zice că nu ne maturizăm pe deplin decât după ce moare generația anterioară. Poate că ăsta-i câștigul cu care ne alegem de pe urma pierderii lor.❞

❝Războiul cerea sacrificii. Iar ea și soțul ei făcuseră cât ar fi făcut alții într-o viață.❞

❝— Ce-i așa de neobișnuit în a-ți dori să pui pe primul loc persoana care te-a crescut și te-a iubit?❞

❝— Lăsând la o parte tot ce mi-a făcut mie, eu știu un lucru: când iubești un om, nu iubești cu jumătăți de măsură. ❞

❝— Jacques mi-a spus azi-dimineață că moartea e o etapă a vieții. Știu că trebuie să mă împac cu gândul ăsta, dar încă nu pot.❞

❝— Viaţa e prea scurtă ca să te laşi măcinat de ură și de lipsa de îngăduință. Când găsești un lucru bun, prinde-l bine și nu-i mai da drumul.❞

❝Dacă învățase ceva din experiențele trecute și prezente, era faptul că viața nu-ți oferea o a doua șansă. Te-a rugat, te-a implorat, să profiți de ceea ce ți-a dăruit, să recunoști lucrurile bune și să le alungi pe cele rele.❞

Cei 13 Magnifici de Hanna Lee

 Anul acesta am devorat un număr mare de cărți scrise de Hanna Lee, iar azi revin cu o recenzie tot pentru una dintre cărțile ei.

Cartea despre care o să vorbesc azi e una dintre preferatele mele citite de la această autoare până în prezent. Mi-a plăcut foarte mult și m-a atins din anumite puncte de vedere.

Despre ce este vorba în Cei 13 Magnifici?

Cartea ne-o prezintă pe Kayla, o femeie puternică, însă cu un trecut amoros foarte nefericit. Rănită de către bărbații din trecutul ei, Kayla este dornică să găsească acea iubire care să nu includă trădări, răni și lacrimi.

În ceea ce privește personajul masculin, aici intervine partea interesantă. Nu avem un personaj masculin. Nici două. Ci chiar…13. Astfel, de-a lungul lecturii, o să află despre cei 13 foști iubiți ai Kaylei și relația pe care au avut-o cu aceasta. Drept urmare, pe tot parcursul cărții o să dăm peste Artistul Mincinos, cunoscut sub numele Asano, Avarul Parșiv, pe numele său Tom, Instructorul, Degețel, 30 de Secunde, Cățelușul, Trișorul Muz, Mafiotul Distras, cu numele Ivan, Mincinosul Îndrăgostit, adică Aaron, poreclit și HP, Prințul Laș, sub numele Syrus, Umplutura Scumpă sau Calvin, Bărbatul Perfect și Prințul Aventurier, cunoscut drept Damian.

Fiecare dintre ei are un anume impact în viața Kaylei, iar pe parcursul cărții, protagonista dezvăluie relația pe care a avut-o cu fiecare și felul în care au decurs lucrurile în relația cu ei.

Ce mi-a plăcut

Ideea cărții

Mi-a plăcut felul în care a fost construită cartea. Mi s-a părut o abordare interesantă și unică a subiectului, o modalitate inedită de a prezenta cele 13 relații pe care Kayla le-a trăit de-a lungul vieții ei.

 

Capitolele

Mi-a plăcut faptul că fiecare capitol al cărții vizează câte un magnific. În acest fel, impactul pe care fiecare bărbat îl are asupra Kaylei este frumos subliniat și evidențiat prin intermediul capitolului destinat respectivului.

 

Lecția de viață din spatele cărții

Personal, sunt de părere că această carte subliniază faptul că este în regulă să nu ai o relație, atâta timp cât ești fericit și împlinit cu propria persoană.

Într-o lume în care oamenii se aruncă în relații doar pentru a fi în rând cu restul populației, indiferent dacă sunt sau nu fericiți în relația respectivă sau indiferent dacă o relație e sau nu ceea ce au ei nevoie la momentul respectiv, consider că e important să se pună accentul pe ideea de a fi singur, fără o relație, dacă acest lucru e mai benefic pentru tine.

Totodată, sunt de părere că tema cărții ajută la normalizarea ideii de a nu avea o relație atât în ceea ce privește poveștile – rar personaje principale care nu sfârșesc împreună -, cât și în ceea ce privește realitatea.

Ce nu mi-a plăcut

Lungimea capitlolelor

Aș fi vrut ca unele dintre capitole să fie mai lungi pentru a afla mai multe atât despre magnificul în cauză, cât și despre felul în care s-a simțit Kayla în situația dată, ce a simțit în raport cu bărbatul respectiv, dar și felul în care a gestionat situația pe moment sau pe termen puțin mai lung.

 

Verdict final

Din partea mea, cartea Cei 13 Magnifici primește 5 steluțe din 5. A fost o lectură ușor de parcurs, însă care are o mare încărcătură emoțională și care, după părerea mea, transmite cititorului un mesaj profund.

 

Cui recomand această carte

Recomand această carte celor care își doresc să citească o carte mai atipică, în care protagonista nu își găsește fericirea alături de un bărbat, ci alături de propria ei persoană.

Totodată, cartea aceasta ar putea să vină ca o încurajare pentru persoanele care nu au avut o relație până acum sau care nu au o relație la momentul actual. Fericirea începe cu tine și de la tine.

Bonus: Citate care mi-au atras atenția

❝Sunt genul acela de <<fostă>> pentru care nu trebuie să îți faci griji. Odată ce m-am vindecat de tine, merg mai departe și mă port ca și când nu te cunosc.❞

❝Apoi vine și bubulina inima, roșie în obraji, elegantă și sfioasă, care se aruncă în poveste ca un parașutist din avion. Doar că ea nu știe niciodată dacă are parașuta la ea sau nu. De cele mai multe ori, nu știe nici ce e aia...❞

❝Și Reginele au o inimă, care suferă la fel ca a unei simple femei.❞

❝Chiar dacă eram ușurată de o minciună ce mă măcinase un an de zile, acum era ca și când dezlipeam prima dată bandajul și descopeream că rana era mai adâncă decât voiam să cred. Sângeram în așa fel, încât am crezut că nu o să îmi revin verodată.❞

❝— Dar nimic nu mai reușea să îmi deschidă inima. M-a rănit atât de tare, că nici el nu m-a putut repara, cu toate poeziile de dragoste scrise.❞

❝— Mi-a zdruncinat încrederea în ceea ce puteam să fac și am știut că mă pot reconstrui, mai puternică, doar singură, dovedint tuturor că nu eu am fost nebuna care i-a rupt sufletul când am plecat. Pentru că așa mă picta în poeziile lui, în care se considera victimă.❞

❝— Unui astfel de om nu îi poți dori decât să sufere la fel de mult. Sau, mai rău, să lași karma să îl lovească.❞

❝— M-am gândit să mă răzbun pe cei care m-au rănit, dar apoi mi-am dat seama că cea mai bună răzbunare este să îmi trăiesc viața fericită, în timp ce îi las pe ei să își trăiască viețile lor nefericite.❞

❝— Poate nu am avut noroc de iubiți, dar mereu am avut prieteni de încredere.❞

❝Cine ar rezista tentației de a afla poveștile adevărate ale unor inimi frânte?❞

❝― Putem spune că e super puterea mea? Să scot din inimă oamenii care nu mă merită și care mă rănesc?❞

❝― Ai văzut tu draci să patineze? Ei urăsc frigul.❞

❝― La toți cei care mi-a făcut viața sentimentală un Iad. Nu toți pot fi comparați cu Marele Lucifer, dar până și acela are acoliții săi, draci mai mici, aproape la fel de răi.❞

❝Ce e iubirea pentru un om care nu crede în nimic? Un joc plictisitor în care suferă mereu altcineva.❞

❝O femeie devine foarte periculoasă când învață să își controleze sentimentele și emoțiile.❞

❝Adevăratul rege nu o să apară în viața ta până nu scapi de bufoni.❞

❝― Dacă nu aveam momente frumoase cu ei, nu aș mai fi avut cu unii dintre ei relații de doi-trei ani. Dracul nu-și arată chipul de la prima întâlnire.❞

❝Ca un fulger, imaginea îmi străpunge prin vârful capului, trecând parcă prin tot corpul meu. Un sunet. Un râs de bărbat, o atingere și un sentiment cald, toate mă îmbrățișează, dând contur vag unei amintiri. Pe cât e de frumoasă, pe atât e de dureroasă.❞

❝Nu mă simt pregătită să vorbesc despre el. În contrast cu amintirea picantă, vine și cea în care stau pe covorul din sufragerie, cu genunchii strânși la piept, suspinând din cauza lacrimilor care îmi curgeau șiroaie pentru un om căruia nu îi păsa de suferința mea.❞

❝Niciodată să nu plângi după un bărbat care te ignoră când știe că ai nevoie de el sau unul care știi că te minte în față.❞

❝― Ei erau eroii altor femei, în timp ce eu eram dată la o parte.❞

❝Într-un colț al minții mele, umbra se mișcă aproape insesizabil. Inima mea se ascunde, simțindu-se vinovată că încă păstrează acea umbră aproape. O simt cum se strânge și și lasă o lacrimă imaginară să i se prelingă pe obrajii însângerați. Dacă ar avea chip, aș putea citi pe le durerea pe care încă și-o amintește, mai ales că încă o resimte, fiind oarecum recentă. Nu s-a așezat suficient praf pe această amintire, iar inima mea nu vrea să se transforme în piatră, oricât de mult aș veni eu cu gândurile și cu conștiința mea, hotărâtă să fac contrariul.❞

❝Eu nu vreau să mai sufăr, mai mult decât îmi doresc să iubesc. Prefer să devin o statuie rece, decât un corp plin de răni interioare, care abia mai poate respira de durere…din cauza umbrelor.❞

❝Vreau să fiu femeia capabilă să își apere inima de alte răni, pentru că, oricât de puternică sunt acum, nu știu dacă aș mai rezista unei noi lovituri. Am pierdut prea multe…❞

❝O femeie când pleacă, nu insistă, nu urlă, nu face zgomot. Zgomot a făcut când încă încerca să rămână.❞

❝― M-a iubit cât toți la un loc, apoi m-a distrus cât toți la un loc.❞

❝Și cât de greu e să scoți cu forța din inimă pe cineva cât încă îl iubești…❞

❝― Dacă m-am implicat într-o poveste cu cineva, am făcut-o cu inima, nu cu capul, chiar dacă eram perfect conștientă că este o mare greșeală.❞

❝― Însă inima mea tot avea un gol ce îmi doream să îl umplu cu o iubire pe care el îmi spusese că nu mi-o putea oferi.❞

❝Niciodată nu a fost vorba de relație tampon, ci doar de sentimente sincere, ce trebuiau ascunse sub cearceafuri fine, dar mincinoase.❞

❝Dacă el alege oameni toxici pe care îi ține în jur și nu e capabil să vadă că tu ești diferită și că îi vrei binele…e pierderea lui.❞

❝Ne-am sărutat ca doi adolescenți inocenți minute în șir, ore, iar când, într-un final, oboseala unei zile lungi și-a spus cuvântul, ne-am uitat la ceas, doar ca să realizăm că se oprise. Timpul a stat în loc odată cu noi, oferindu-ne refugiul meritat.❞

❝Umbrele sunt menite să rămână în urmă atunci când vrem să mergem spre lumină.❞

❝― Era în mine o luptă grea, aceea în care încă speram că o să am parte de finalul fericit, dar venea creierul ce încerca să mă pregătească pentru lovitura pe care simțeam că o voi primi.❞

❝Acesta este motivul pentru care nu îmi place să vorbesc despre trecut, motivul pentru care vreau să uit amintirile. Toate. Bune sau rele. Ele aduc în prezent umbre, iar umbrele nu fac decât să ne întunece viitorul.❞

❝Am învățat ca, după fiecare căzătură, să mă ridic și mai puternică, pentru că eu sunt femeie.❞

❝I-am lăsat să devină toxici pentru mine, prin simplul fapt că încercam să îi vindec pe ei, în timp ce mă răneam pe mine. În timp ce ei mă răneau pe mine.❞

❝Concluzia mea, după toate experiențele avute, este cp dragostea aceea adevărată există. Cea despre care citești în cărți și care te face să simți că nimic altceva nu mai există pe lumea asta, decât iubirea. Există. Dar nu durează. Cel puțin, nu o veșnicie, așa cum spune <<legenda>>.❞

❝Suntem crescuți cu această teorie plină de romantism și perfecțiune, dar așa ceva e un miraj care nu există. Nu fără compromisuri și efort. Nu fără sacrificii și devotament. Și mai ales încredere.❞

❝Iar dacă dai de o astfel de persoană, demnă de scris cărți despre ea, perfecțiunea aceasta dispare în timp și rămâne realitatea.❞

❝Iubirea adevărată este la fel de trecătoare ca orice floare ca orice floare minunată sau ca orice chip perfect. Pentru că trece prin inimă și are viață. Și tot ce are viață, se usucă și se stinge. Viața e trecătoare, la fel și iubirea. Viața nu e perfectă, astfel că nici iubirea nu are cum să fie.❞

❝― Dar ce e așa rău din a fugi de lângă cei care ne fac rău?❞

❝― Toți am fost cândva victime ale unor iubiri neîmplinite și toți vom fi cei care, într-o zi, vor răni sentimentele cuiva. Femei, bărbați, suntem toți la fel, și toți trecem prin așa ceva. Toți iubim, toți suferim.❞

❝Cea mai mare greșeală pe care o poți face de teama singurătății este să te reconectezi cu oameni din trecut. Nu bei otravă doar pentru că îți este sete, când pe lume există șampanie.❞

❝― Iubirea poate avea multe forme și ea. Și chipuri. Dar fericirea cred că este cea care are o singură nuanță, însă, și pe ea, fiecare și-o găsește prin diferite metode.❞

❝― Cel mai greu este să fii fericită cu tine. Nu trebuie să ai viața perfectă ca să fii fericită sau bărbatul ideal care să te completeze. Ce te face pe tine fericită, atunci când ești singură, acela este secretul.❞

❝― Nimic nu este mai puternic decât o persoană atât de încrezătoare în sine, încât să nu îi fie teamă sau rușine să facă ce vrea, inclusiv să fie singură.❞

❝― Dacă nu risc, nici nu am cum să pierd o nouă bucată din mine.❞

❝Deși nu îmi place, știu că trebuie să îmi înfrunt…umbra. Să umblu cu lama ascuțită a unui cuțit la o rană încă nevindecată.❞

❝Totul este prea recent, chiar dacă a trecut mai bine de jumătate de an. În spatele măștii de femeie puternică, zâmbitoare și stăpână pe sine, se află o fată rănită, care suferă după o iubire neîmpărtășită, la fel de tare pe cât o făcea și în adolescență.❞

❝― Suntem femei și vom spera la acea iubire magnifică până în clipa în care vom muri, indiferent de câți nemernici ne vor frânge inima.❞

❝Întotdeauna fii pregătită să rămâi singură. Mulți oameni se schimbă subit: azi se poartă ca și când ești totul pentru ei, mâine nici nu te bagă în seamă. Și asta e viața reală.❞

❝― Noi doi eram în situații de viață foarte asemănătoare. Doar că el s-a speriat și a fugit, în timp ce eu am visat și am luptat.❞

❝Realizez cu durere că…el nu mi-a distrus doar inima, ci și încrederea. În toți, chiar și în mine.❞

❝― O prietenă de-ale mele l-a caracterizat ca fiind o carcasă frumoasă, care acoperă o putreziciune. Un suflet gol și lipsit de empatie.❞

❝― Întotdeauna vor exista bărbați care te vor răni, oameni care te vor trăda și prieteni care te vor uita, dar ține minte că în tine zace toată puterea și iubirea de a merge mai departe. Nu îți trebuie superputeri să treci peste o despărțire, ci doar de o minte limpede, un suflet bun și o voință de neclintit. Iar tu le ai pe toate.❞

❝<<De ce continui să iubești un bărbat care nu te iubește și care te ignoră cu desăvârșire? Înțelege că, dacă te iubea măcar un pic, ți-ar fi dat un semn clar că ești în inima lui.>>❞

❝<<Nu contează cât de frumoase sunt promisiunile lui, contează ce face după aceea. Mulți uită să pună și în practică ce ți-au promis și așa face și el, pentru că nu îi pasă cu adevărat de tine!>>❞

❝<<Meriți ceva mult mai bun, nu resturile unui om care nu știe să te aprecieze.>>❞

❝― Da, știu că tu nu mai vrei să te implici într-o relație, dar. Kayla, atâta vreme cât inima aia a ta îți va bate în piept, tu tot o să sper, în adâncul sufletului, că vei întâlni pe cineva.❞

❝― Ai răbdare și într-o zi vei vedea că inima ta va fi din nou pregătită să riște. Să caute. Până atunci, descoperă-te pe tine. Stai tu cu tine și bucură-te de tot ce ai, de viața pe care o duci în liniște și de libertatea pe care ți-ai câștigat-o prin muncă.❞

❝Inima, pe care o doream paralizată și imună la orice semn, îmi dovedește acum că este mai trează ca niciodată. Și bătăile ei dor, pentru că trezesc în mine speranțe ce îmi doream să rămână îngropate sub straturi colosale de amintiri dureroase și dezamăgiri traumatizante, doar pentru a evita să sufăr din nou.❞

❝Pentru că, după toate câte am trăit, cred că și inima are o dată de expirare, iar a mea nu știu de câte ori se va mai poate deschide în fața cuiva, până se va închide definitiv.❞

❝Pentru că, dacă cineva mă vrea, trebuie să îmi dovedească, să lupte pentru mine și pentru atenția mea.❞

❝Nimeni nu e mai important ca propria persoană.❞

❝(...) mereu obțin ceea ce îmi doresc cu adevărat.❞

Destinul e scris în Vegas de Vera Price

 Consider că fiecare autor merită o șansă la lectură. Indiferent cât de cunoscut e un autor, acesta merită să ajungă la cât mai multe persoane cu putință.

Azi am să vorbesc despre o carte de debut a unei autoare care, după părerea mea, are un potențial destul de mare în ceea ce privește crearea unor povești interesante.

Destinul e scris în Vegas este primul volum al seriei Mariaje de convenineță, volum care, din punctul meu de vedere, prezintă o poveste cu un potențial mare, plină de evenimente interesante.

Despre ce este vorba în Destinul e scris în Vegas?

Cartea îi prezintă pe Lara și Aiden, doi tineri care nu au nimic în comun și care se întâlnesc cu totul întâmplător. În scurt timp, ambii află că e nevoie doar de o singură noapte pentru  ca întreaga viață să ți se schimbe.

Lara Benson este o tânără simplă, finuță și delicată care dorește să trăiască independent urmându-și pasiunea. Pe parcursul desfășurării acțiunii, Lara reușește acest lucru, devenind o persoană independentă prin perseverența de care dă dovadă în îndeplinirea visului ei.

Aiden Sanders este un tip ursuz, care inspiră teamă, dar care are și o latură fină. El se află într-un război cu toată lumea, inclusiv cu tatăl său, căruia vrea să îi dovedească faptul că este mai capabil decât crede părintele său.

Ce mi-a plăcut

Ideea poveștii

Consider că povestea de bază pe care se bazează cartea este un promițătoare. Felul în care începe relația dintre Lara și Aiden este unul în esență haotic, dar care are și o latură amuzantă și neprevăzută.

De-a lungul lecturii, cei doi evoluează atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Totodată, Lara și Aiden au parte de o evoluție și pe plan romantic, cei doi reușind să învețe unul de la celălalt prin intermediul relației pe care și-o clădesc.

 

Stilul de scriere

Am apreciat stilul de scriere al autoarei. Chiar dacă nu sunt mare fană a cărților scrise la persoana a treia, în cazul acestei cărți m-a atras stilul de scriere. Există loc pentru o șlefuire și o perfecționare asupra modului în care e relatată acțiunea însă, per total, mi-a plăcut felul în care autoarea s-a exprimat și felul în care a redat povestea lui Aiden și a Larei.

 

Epilogul

Mi-a plăcut extrem de mult tot misterul care a luat naștere în acele ultime pagini. Finalul a adus extrem de multe întrebări referitoare la celelalte personaje, întrebări care stârnesc interesul referitor la următoarele volume.

Personal, sunt foarte curioasă ce o să se întâmple cu restul personajelor după toate întrebările pe care le-am întâmpinat în epilog.

Ce nu mi-a plăcut

Salturile în timp

Mi-ar fi plăcut ca relația dintre Lara și Aiden să fie prezentată în mai multe detalii. Consider că salturile în timp au furat din momente în care relația dintre cei doi ar fi putut fi dezvoltată și detaliată.

Totodată, mi-ar fi plăcut să văd câteva momente și din relația celor doi pe termen lung. Consider că puține detalii din viitorul celor doi ar fi putut face relația dintre cei doi mult mai strânsă.

 

Descrierile

Pentru gustul meu, descrierile prezente în carte au fost mult prea multe. Mi-ar fi plăcut ca atenția să se focuseze puțin mai mult pe sentimente, nu doar pe acțiune, astfel încât să fie dezvăluit mai mult din ceea ce gândesc și simt protagoniștii cărții.

Verdict final

Din partea mea, Destinul e scris în Vegas primește 4 steluțe din 5. Sunt foarte curioasă de ceea ce urmează să se înâmple mai departe, dar sunt curioasă și de felul în care o să evolueze autoarea în următoarele sale lucrări.

 
Cui recomand această carte

Recomand această lectură tuturor celor care doresc să descopere atât o poveste de dragoste plină de năbădăi și aventuri, cât și o autoare la început de drum, care are un potențial în ceea ce privește scrierea cărților.

Bonus: Citate care mi-au atras atenția

❝Și, deși în marea majoritate a timpului reușea să se descurce singură, venea mereu o vreme când pur și simplu nu mai era de ajuns. Ca acum.❞

❝Sexul era singurul lucru pe care Lara nu îl putea nega bărbaților. La asta clar puteau fi utili femeilor.❞

❝Se simțea amețită sub atingerea mâinilor și buzelor lui pe pielea ei și singura voce trează din mintea ei îl implora să nu se oprească.❞

❝Dacă el îi răpise libertatea, atunci era de datoria ei să se asigure că și el urma să fie un prizonier.❞

❝Și acum, în zborul ce o ducea spre New York, Lara nu putea decât să contemple viața ei trecută și să încerce să fie încrezătoare în viitor.❞

❝Dar singurul ajutor pe care Lara îl dorea din partea lui, el refuza să i-l ofere.❞

❝E doar un rol, își repeta el, și ei sunt doar actori într-un decor dinainte aranjat, dar știa că era o minciună, singurul actor din această seară era ea. Pentru toți ceilalți asta era viața lor, realitatea lor din fiecare sâmbătă seara.❞

❝Sărutul lui era dulce și infinit de tandru, de parcă toată furtuna din interiorul lui se calmase la atingerea buzelor ei.❞

❝Dar asta nu era realitatea lor și dacă era ceva ce învățase în seara asta era tocmai acest lucru.❞

❝Plătea un preț pentru toate acestea, un preț care costa mult din sufletul lui.❞

❝Oricât încerc să îl văd drept cine era cu adevărat – temnicerul ei și un om de nimic care își clădise puterea prin supunerea forțată a celor din jur – era o parte din ea care cădea în permanență sub farmecul lui.❞

❝Tot ce îi rămânea de făcut era să numere lunile și zilele până când contractul va ajunge la scadență și ea va putea să fie stăpâna propriei vieți din nou. Eliberată de Aiden și lumea lui, eliberată de conflictul ei interior, doar liberă.❞

❝Și atunci de ce nu era fericit? De ce pentru prima dată în viață se simțea ca un eșec chiar și atunci când se presupunea că era pe calea câștigătoare. ❞

❝Care era sursa nemulțumirilor lui atunci, când totul părea să meargă perfect, ca o mașinărie bine pusă la punct?.❞

❝Mai corect spus, nu cunoștea pe nimeni în jurul lui, bărbat sau femeie, pe deplin fericit așa cum era Lara. Doar ea. Și știuse că trebuia să o aibă.❞

❝Era prizoniera lui și se purta ca atare, iar el o disprețuia și se ura pe sine pentru asta. Ea era doar încă una din victimele lui, dar singura pentru care sentimentul de vinovăție îl mânca de viu.❞

❝Și totuși, în fiecare dimineață când se trezea cu ea cuibărită în brațele lui, cu chipul ei liniștit și chiar visător adormit la pieptul lui, se îndrăgostea din nou de el.❞

❝O iubea pentru acele momente furate, pentru fiecare noapte în care adormea cu ea în brațe și pentru fiecare dimineață în care se trezea cu nasul înfundat în părul sau pieptul ei. O disprețuia până la ură în fiecare moment în care ochii ei erau deschiși, nici măcar nu îi putea tolera prezența când era trează.❞

❝Pentru că trecuse deja un an din căsnicia lor, un an care zburase într-o clipită. Și pentru că următorul an va zbura printr-o altă clipire de ploaie, și apoi el va trebui să învețe să doarmă singur din nou.❞

❝Doar o clipă mai târziu buzele lui nu mai erau doar o amintire, ci o senzație vie care ardea prin fiecare părticică din corpul lui.❞

❝Nu era suficient, un sărut nu era nici pe departe de ajuns pentru tot ce clocotea în el.❞

❝Vocea ei nu era mai mult decât o șoaptă. O șoaptă în luptă împotriva propriului ei corp disperat să primească ceea ce el promitea cu atât ardoare să ofere.❞

❝Dacă ăsta era jocul pe care ea îl juca, ei bine, era un joc pe care el îl putea juca mai bine.❞

❝Era un jucător, jucase întreaga viață și își asumase cele mai nebunești riscuri, riscuri care îi făcuse pe toți să fugă înspăimântați. Uneori câștigase, alteori pierduse. Dacă era ceva ce îl învățase jocul era că nu poți fugi de consecințe.❞

❝Mai mult sânge rece și stăpânire decât se așteptase. Fusese jucat la propriul lui joc. Pierduse și era totul prea proaspăt ca să își poată număra pierderile.❞

❝Viitorul ei îi dădea putere și curaj, viitorul pe care și-l clădea, în care nu depindea de nimeni altcineva decât ea.❞

❝Mai era și vocea ei care reușea să îl atingă undeva în interiorul lui unde nimeni până acum nu mai ajunsese.❞

❝O ținea prinsă de el cu o plasă invizibilă, fără să-i ofere totul, dar și fără să îi redea libertatea de a o căuta acel tot în altă parte, în altcineva. De fiecare dată, el găsea o cale să o întoarcă din drum, să o întoarcă la el. Iar ea era de fiecare dată bucuroasă să se întoarcă la el. Era o dependență toxică între ei, știau amândoi asta, și nici unul nu găsise puterea de a rupe lanțul în toți acești ani.❞

❝Iar el o iubea, dar nu așa cum și-ar fi dorit ea, cum ar fi meritat ea.❞

❝Era învins și înțelegea acum că eșecul lui era definitiv.❞

❝Viața pe care o trăia acum în purgatoriu era mai mult decât putea îndura.❞

❝Expresia ei rănită îl trimitea înapoi în iadul pe care și-l construise piatră cu piatră încă de când era copil.❞

❝― Te înșeli dacă îți imaginezi că moștenirea Sander e doar materială. E de asemenea în genetică. Partea asta cel puțin, nu ai cum să o ruinezi. Asta e partea din tine de care am fost mereu mândră.❞

❝Putea oare ultima lui acțiune să îndrepte greșelile trecutului? Sau era prea târziu pentru ei doi?❞

❝Insultele și rănile gratuite chiar nu își aveau locul între ei acum. Încercau să rezolve o situație, nu să creeze una nouă.❞

❝Erau liberi cu adevărat, pentru prima dată în căsnicia lor. Liberi de trecut, pentru că nu mai exista un contract care să îi lege, liberi de viitor, pentru că nu mai există o dată de expirare. Erau orice voiau ei să fie, cum voiau ei să fie și pentru cât timp își doreau.❞

❝― Sunt cel mai norocos bărbat din lume că te-am întâlnit. Și acum că te am. cred că am să te păstrez.❞

❝Un mulțumesc nerostit și o rugăciune mută către univers ca iubirea lor să nu se schimbe niciodată.❞