vineri, 14 iulie 2023

Spune-mi că rămâi de Corinne Michaels

Mereu am fost de părere că toate cărțile merită o șansă, chiar și cele mai puțin populare.

Și, din acest motiv, m-am bucurat de lecturarea cărții Spune-mi că rămâi, chit că această carte nu e una populară.


Despre ce este vorba în Spune-mi că rămâi?

Cartea ne-o prezintă pe Presley Benson, mamă a doi băieți, văduvă în urma unei întâmplări nefericite și încercarea ei de a-și reface viața după tragedia care i-a lovit familia. Viața acesteia se complică și mai tare când Zach Hennington reapare în peisaj.

Presley Benson este o mamă care ar face tot ce îi stă în putință pentru a le oferi băieților ei viața bună pe care o merită. Chiar dacă unele lucruri nu merg așa cum ar vrea ea, Presley încearcă mereu să ia decizia cea mai bună pentru băieții ei, de multe ori uitând de ea și de ceea ce își dorește cu adevărat.

Zachary Zach Hennington este o personalitate importantă în viața lui Presley, o persoană care și-a lăsat adânc amprenta în viața protagonistei. Deși intențiile lui sunt bune, acesta lăsând impresia unui băiat bun, greșelile comise în trecut o fac pe Presley extrem de reticentă în ceea ce privește prezența bărbatului atât în viața ei, cât și în viața copiilor ei.


Ce mi-a plăcut


Intriga din primele capitole

M-a atras foarte mult faptul că acțiunea începe chiar din primul capitol. Încă de la început, lucrurile sunt foarte alerte și pline de intrigă. Acțiunea cărții nu îți oferă neapărat posibilitatea de a te familiariza cu personajele în primele capitole din cauza acțiunii bruște și alerte, însă, după ce acțiunea din incipit se mai domolește, lectura oferă cititorului posibilitatea de a se familiariza atât cu protagonista și cu familia ei, cât și cu restul personajelor care apar pe parcursul lecturii. 



Ce nu mi-a plăcut

Lipsa dublei perspective

Capitolele din perspectiva personajului masculin sunt reduse ca număr, fapt care mi-a displăcut puțin. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe dintre gândurile lui Zach și mi-ar fi plăcut să văd și perspectiva lui asupra lucrurilor care s-au întâmplat și care l-au implicat și pe el.


Verdict final

Per total, cartea a fost una reușită, ușor de citit și plină de intrigă, mai ales în incipit. Prin urmare, am să ofer 3.50 steluțe din 5 pentru această lectură.


Cui recomand cartea

Recomand acestă lectură tuturor celor care își doresc o carte care începe cu o intrigă bruscă și care continuă, de-a lungul capitolelor, să dezvăluie diverse amănunte care perturbă în diverse moduri viața protagoniștilor.



Bonus: Citate care mi-au atras atenția

❝— Uneori, băieți, nu putem înțelege de ce se întâmplă unele lucruri. Oamenii te părăsesc înainte să fii pregătit să-i lași să plece, dar trebuie să continui să trăiești.❞

Tot ce pot e să îi fac să înțeleagă că sunt mulți oameni în preajmă care-i iubesc. Oameni care vor fi mereu acolo. Chiar dacă propriul tată nu a considerat că merităm să lupte pentru noi.❞

Și el mi-a transmis clar că nu vrea să fie legat de mine când a ales să mă părăsească. Acum, am nevoie să găsesc altă sfoară de care să mă apuc.❞

❝— Nu există suflet care să nu aibă vreun cadavru ascuns pe undeva, dar, cu cât îl ascunzi mai mult, cu atât mai mult o să te țină legată.❞

El zâmbește, iar eu mă chinuiesc să nu-l plesnesc. Nu arăt grozav. Nu mă simt grozav. Sunt un dezastru ambulant, care încearcă să găsească motivația de a se da jos din pat dimineața.❞

Sper că-l doare, pentru că cicatricile pe care mi le-a lăsat, când mi-a frânt inima, încep să mă deranjeze din nou.❞

❝— Cum spui tu. Iubirea nu dispare, ci doar devine mai puternică.❞

❝— Nu m-ai rănit. M-ai ucis. Dar astea toate au rămas în trecut. Am trecut peste, și tu la fel.

Inima mea a început să bată haotic. Oricât al încerca să neg atracția, încă e acolo. Zach ține o frânghie al cărei capăt se termină în inima mea. Dacă ar trage, m-aș deșira. Mă rog să fiu în stare să împiedic o asemenea durere. Mi-au cam ajuns ultimele luni.❞

Alături de Zach îmi aduc aminte de lucruri pe care le-am îngropat acum multă vreme.❞

Se aude un tunet în fundal și câteva fulgere luminează cerul. Se simte ca furtuna dinăuntrul meu.❞

❝— Cum pot doi oameni să-și amintească atât de diferit aceeași poveste?❞

❝— Te-am iubit atât de mult, încât am crezut că inima mea a murit odată cu plecarea ta!❞

Nu pot să mai trec încă o dată prin pierderea cuiva drag. A avut șansa lui și m-a părăsit.❞

❝— Hei, viața e un joc de noroc. Ți-ai jucat cărțile și ai pierdut. Asta nu te face un învins. Ci înseamnă doar că trebuie să-ți schimbi crupierul.❞

❝— Cred că băieții ăștia au nevoie să-și vadă mama zâmbind și râzând. Au nevoie să vadă că e în regulă să fii fericit.❞

❝— Dă totul afară, Presley! De ce simți atâta durere încât nu mai ești capabilă să vezi ce ai în jur?❞

❝— Nu reușesc să mă vindec pentru că m-ați rănit prea adânc, încât nu există leac. Aveam nevoie să stai. Te-am iubit atât de mult, încât o parte din mine a murit în ziua când ai plecat. M-ai distrus cât nici nu aveam habar! Mi-am revenit totuși.❞

Asta e problema, nimeni nu rămâne.❞

Minciuna morții lui a fost povara mea și am fost zdrobită sub greutatea ei.❞

O privire, o alegere, o fracțiune de secundă sunt de ajuns ca să-mi justific motivele pentru care l-am iubit atât de mult cândva.❞

De fiecare dată când soarele răsare, am opțiunea să aleg dacă rămân în întuneric sau nu, și se pare că până acum am ales greșit. Todd a făcut o alegere, dar asta nu înseamnă că viața mea nu poate fi luminată din nou.❞

Și așa lumea e plină de adevăruri urâte; copiii nu ar trebui să fie împovărați cu ele.❞

❝— Știu că fiecare parte din viitorul meu te include. Când te-ai întors, m-am simțit de parcă lumea mea tocmai căpătase sens. Tu ai fost mereu menită să fii parte din viața mea, doar că eu nu eram pregătit pentru asta atunci.

❝— M-am simțit de parcă am murit în interior fără tine. Erai o parte atât de importantă din mine, încât, atunci când ai plecat, m-ai lăsat goală în interior.

Inima mea e încă suferindă, dar și plină de mânie.


Avem un trecut împreună, și cicatricile nu sunt superficiale. Sunt înfierate în ceea ce sunt eu și au modelat sluțenia inimii mele.

Apoi, rănile alea au fost redeschise de către soțul meu. Omul care ar fi trebuit să fie acolo la bine și la rău. Jurămintele pe care ni le-am făcut și viața pe care am împărtășit-o nu mai sunt.

❝— Mi-e teamă că nu o să mă vindec niciodată. Nu știu cum să fac asta.

Furia care locuiește înăuntrul meu mă împiedică să fac vreun progres.❞

Zach nu a trebuit să mă iubească în vreme ce o parte din sufletul meu îi aparținea altui bărbat.

❝— Și eu am iubit pe cineva după ce te-am pierdut. Dar nu se apropia de ceea ce am simțit pentru tine.❞

Când doi oameni s-au iubit fără nici o rezervă, așa cum am făcut-o noi, nu ai cum să mai fii vreodaacelași. Conexiunea pe care o avem nu poate fi tăiată. Am învățat să iubesc altfel, și, în clipa asta, sufletul meu și-a găsit calea către el.

Nu avem nicio garanție că lucrurile vor funcționa, dar nici nu vreau să-mi petrec restul vieții întrebându-mă cum ar fi fost.

I-am promis că o să am răbdare, în ciuda faptului că Presley a fost tot timpul pierirea mea. E singurul lucru din viața mea care știu că a fost mereu corect.

Fiindcă, dacă există în inima ei o fărâmă de speranță că vom fi bine, o s-o găsesc și o să mă agăț de ea ca de viață.

Fata asta. Nu-mi pot da seama de ceea ce vrea, ceea ce în trecut nu se întâmpla. Obișnuiam să-i pot citi gândurile oricât de mult încerca să se ascundă.

Are dreptate în legătură cu unele chestii, dar nu cred că e ușor. E al naibii de dificil. Mintea mea înțelege că nu mai suntem aceiași copii, dar inima, nu. Știe doar că bate din nou.

Ea e aerul pe care-l respir, și mă rog la Dumnezeu să nu mă sufoce din nou.

Deși durerea îmi radiează din piept, totuși simt că-mi vindec rănile din suflet.

Dacă îi ofer inima din nou, o să fie în stare să îndure și restul călătoriei? O să poată să se descurce cu părțile din mine care sunt atât de distruse, încât nu știu nici măcar unde încep fisurile? Pierderile pe care le-am suferit m-au transformat, au lăsat cicatrici în inima mea și mi-au schimbat cursul vieții.

Greșelile pe care le-am făcut pe drum. M-am rănit de nenumărate ori. Lucruri care credeam că îmi vor aduce fericirea, dar care s-au dovedit a fi doar regrete.

Atracția dintre noi e evidentă și de netăgăduit. De săptămâni întregi, petrecem nopțile împreună, gonind demonii.

Am învățat să iubesc cu o parte din mine lipsă.

❝— Nu sunt încântat de cum s-a întâmplat asta, ci sunt fericit că e așa.

❝— Timpul te-a făcut mai frumoasă decât îmi aminteam. Oricare ar fi imperfecțiunile pe care le vezi, eu văd doar frumusețe.

El e bărbatul pe care nu l-am cunoscut niciodată, dar care a trăit în inima mea toată viața.

Fără niciun cuvânt, ne mișcăm în armonie. Cântecul este despre cădere și despre cum el o va pierde pe ea. Nu mă pot abține să nu-mi imaginez chiar vocea lui în timp ce versurile mi se duc drept la inimă. E ceva ce Zach ar face. El ar fi acolo daaș cădea.


Mi-era teamă de ce o să creadă. Inima mea n-ar fi făcut față dezaprobării ei.

A doua șansă nu vine întotdeauna, dar cred că eu și Zach am fost destinați să ne găsim drumul înapoi. Dacă el ar fi rămas, nu am fi știut niciodată ce înseamnă viața fără celălalt. Sunt recunoscătoare că, deși am simțit atâta durere, am reușit să îmi găsesc salvarea.

Iar când închid ochii noaptea, nu mai văd luminile marelui oraș. Văd stele. Văd ochi albaștri, licurici și dealurile. Inima mea e aici. Inima mea este cu acel om care probabil mă așteaptă la pârâu.

Există o mulțime de răspunsuri pe care aș putea să i le dau. Viața mea a fost un drum pavat cu țepi și cuie.

Cusăturile care îmi țineau laolaltă inima se desfac.

agăț de băieți în timp ce mă lupt cu rănile pe care însumi le-am provocat.

Cuvintele unui bărbat sunt întărite de faptele lui.


















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Milionarii de la DreamLand: Intenții Ascunse de Laura Asher

Ca marea majoritate a persoanelor care citesc, sunt atrasă, din diverse motive, de cărțile care au un anumit grad de popularitate în spațiul...