Dragoste Sub Pistol - volumul I de Alexandra Ale

Fiind o persoană care apreciază cărțile romance sub orice formă ar fi ele, ajung în unele momente să citesc cărți de tipul celor mafia romance.

Și astăzi o să vorbesc despre o carte care face parte din categoria mafia romance și care, pe deasupra, este scrisă și de o autoare româncă.

Despre ce este vorba în Dragoste Sub Pistol – volumul I?

Cartea prezintă povestea de dragoste plină de aventuri dintre Rosella și Antonio, două personalități complet opuse, care ajung să petreacă mult timp împreună datorită unei circumstanțe deloc prevăzute.

Rosella este o fată inocentă și pură, prinsă fără voia ei într-un război pe care nu și-l poate explica. Totuși, în ciuda circumstanțelor deloc fericite, Rosella continuă să lupte și să spere că lucrurile o să revină la normal și că soarele o să răsară și pe strada ei.

Antonio Adrianni este un tânăr morocănos, dur, care susține vehement că nu poate să iubească pe nimeni. Datorită unor întâmplări traumatizante, Antonio este dornic să se răzbune și să îi facă pe cei care i-au greșit să plătească.

Ce mi-a plăcut

Acțiunea

Deși pe alocuri mi-ar fi plăcut ca acțiunea să fie mai detaliată, mi-a plăcut ceea ce s-a întâmplat în carte. Întâmplările sunt spontane, de-a lungul cărții fiind prezentate un număr mare de evenimente.

Descrierile

În ceea ce privește partea de descriere, mi-au plăcut foarte mult felul în care aceasta a fost realizată. Fiecare descriere a fost frumos conturată, însă mi-ar fi plăcut să se insiste mai mult pe partea de sentimente și de trăiri ale personajelor, nu doar pe locații, clădiri și descriere de acțiune.

Ce nu mi-a plăcut

Limbajul

Din păcate, nu am reușit să rezonez cu limbajul autoarei. Felul acesteia de a se exprima mi s-a părut că a îngreunat lectura pe alocuri, fapt pentru care esența lecturii, pentru mine cel puțin, se pierdea în unele momente.

Perspectivele

Schimbul rapid și des de perspective m-a bulversat, mai ales la început, când nu știam la ce să mă aștept de la carte. Personal, cred că sunt mult prea multe perspective diferite pentru acțiunea prezentată și consider că nu era nevoie de chiar atât de multe perspective ale personajelor. Perspectivele celor doi protagoniști puteau contura frumos întreaga acțiune prezentată în care, fără ajutorul celoralte perspective prezente.

Acțiunea

În ceea ce privește partea de romance, acțiunea mi se pare mult prea grăbită și prea rapidă. Mi-aș fi dorit ca povestea dintre Antonio și Rosella să fie dezvoltată mult mai mult și mai detaliat.

Verdict final

În final, am să acord acestui volum 3,75 steluțe din 5. A fost o lectură plăcută, însă mi-aș fi dorit să aflu mai multe detalii în ceea ce privește povestea romantică dintre protagoniști.

 

Cui recomand această lectură

Recomand această carte tuturor celor care își doresc să susțină un autor român la început de drum.

Totodată, cartea este potrivită pentru cei care vor să aibă parte de o lectură plină de acțiune, tensiune și adrenalină.

Bonus: Citate care mi-au atras atenția

❝Această pierdere m-a marcat enorm. Nu mai iubesc cu aceeași intensitate. Nu mai sunt copilul inocent pe care-l știau cu toții. Am crescut și am conștientizat pe zi ce trecea tot mai mult gravitatea situației. Să trăiești printre mafioți înseamnă să te zbați pentru propria ta viață. Ajungi să semeni cu un monstru. Ajungi să-ți urăști fiecare zi trăită, să te urăști cu vârf și-ndesat.❞

❝— Viața nu este cea care te schimbă, noi suntem cei care acceptăm schimburile.❞

❝Nu vreau să mă grăbesc. Viața este ea destul de scurtă. Mereu am fost prinsă într-o grabă continuă: trebuie să fac aia, trebuie să ajung dincolo, dar nu mi-am pus niciodată întrebarea mă simt oare fericită?❞

❝Unele lucruri le facem pur și simplu din nevoie. Dorința scade pe măsură ce înaintezi în vârstă, nu vrei să te lași ghidat decât de ceea ce este important. Trebuie să trăim clipele frumos, de parcă ar fi ultimele zile în care am avea ocazia s-o facem. Câteodată, poate fi prea târziu. Și, trăind fiecare zi de parcă ar fi ultima, ne bucurăm tot mai mult de ceea ce avem.❞

❝Suntem despărțite doar de o perdea din stele aliniate unele lângă altele, căci dintre toate știu că ea strălucește cel mai tare.❞

❝— Când te afli mereu legat de un lanț imposibil de rupt, parcă mai simți nevoia să iei o pauză.❞

❝Iar dacă autoritățile nu sunt în stare să ne ajute, în cine să ne mai punem noi speranța?❞

❝Am învățat să le accept, pentru că unii mor pentru ca alții să trăiască.❞

❝Este trist că oamenii au ajuns să fie infectați cu veninul demonilor din Iad, căci lumina le-a părăsit de mult timp trupurile și sufletul rămânând doar ura. Medicamentul sufletelor noastre este doar iubirea, pe care rar o găsim și rar este adevărată.❞

❝In afară de asta, sunt și om. Cu toții luptăm și luptăm, până ne ies lucrurile prin cale, care pur și simplu ne țin prinși de trecut, care ne urmăresc peste tot. Nimeni nu scapă de pedeapsă, nimeni nu scapă de judecată. Am s-o primesc cu zâmbetul pe buze, indiferent că ajung în rai sau în iad. Dar am să-l trag și pe el, după mine, alături de păcatele sale. Căci nimeni nu este nemuritor în această viață, oricât de mult am încerca să ascundem asta.❞

❝Și nu contează câte milenii voi rămâne prins în bucla Iadului, atâta timp cât scap lumea de un demon.❞

❝Vei da de oameni răi, care s-au schimbat din simplul fapt că s-au lăsat pradă tristeții și oameni buni, care îți întind mâna ca să te ajute, fără să-ți ceară ceva în schimb.❞

❝Unii te ignoră, iar când ajungi în brațele morții te plâng și le spun tuturor ce persoană minunată ai fost. Nimeni nu apreciază ceea ce are până nu pierde totul.❞

❝— Amândoi purtați niște măști care vă apară sentimentele. Când, de fapt, ar trebui să le folosiți pentru a vă vindeca sufletul.❞

❝Când trebuie să alegi între viață și moarte, mulți spunem că a ne transforma în cenușă ne-ar scăpa de griji. Dar când n-ai apucat să rezolvi prea multe, îți dorești cu ardoare să trăiești.❞

❝Mereu mă întreb dacă alegerile noastre sunt influențate de către destin sau de către inimile noastre. Dacă ar fi să o iau logic, aș zice că de către noi. Pentru că destinul nu are cum să ne impună ce să facem, când și în ce circumstanțe. Noi suntem stăpânii propriilor destine. Suntem conștienți că viața ne-o dictăm singuri, doar că încercăm să învinovățim pe cineva ca să ne ascundem de propria vină. Și poate că o putem ține undeva, într-un cufăr închis în interiorul subconștientului nostru, dar la ce ar fi bun?❞

❝Luptătorii nu renunță niciodată atât de ușor, pentru că au în sânge ceva ce-i deosebește de alte persoane, puterea de a merge mai departe, de a lupta și într-un final, de a izbuti.❞

❝Când alegem să judecăm cărțile după coperta pe care o au, ar trebui să vizualizăm exteriorul. Pentru că, în spatele acesteia se ascund sentimente, vise, realități crude. Sentimente care încolțesc pe zi ce trece, chiar dacă pare greșit.❞

❝Dar, cum ar fi viața fără aceste sentimente? Să nu poți gusta iubirea, să nu o simți pe vârful limbii, arzând fără încetare în așteptarea persoanei care are să o stingă și să o aprindă oricând poftește?❞

❝— Nu lăsa sentimentele să-ți întunece judecata. Nu mai lupta pentru ceva ce ai pierdut de mult și inevitabil nu-l mai poți recupera.❞

❝Până și morții mă cunosc mai bine decât mă cunosc eu.❞

❝Când suntem rănite, avem puterea de a ne sfâșia inamicii cu colții, transformându-ne în niște fiare incredibil de frumoase și puternice. Avem capacitatea de a manipula, a învrăjbi, a distruge și a risipi. Avem puterea de a sădi iubirea, dar fiecare dintre noi alege care din aceste lucruri dorește să le facă.❞

❝Averea nu-ți cumpără fericirea. Sau, poate că da, dar pentru o perioadă scurtă de timp. Adevărata fericire se găsește când ești alături de cei dragi. Acasă.❞

❝Sper doar ca iubirea să ne ofere înțelepciunea și o șansă de a ne împlini. De a deveni oameni. Căci majoritatea suntem precum niște ființe demonice, dornice să înșface pe oricine este fericit.❞

❝Când nu există sentimente puternice, există ură. Când nu-i ură, conexiunea dintre noi este mai puternică.❞

❝Când iubirea este amenințată, trebuie să existe susținere reciprocă. Nu trebuie să tragă de ea doar o singură persoană, ci ambele.❞

❝Mai întâi, te-ai scufundat în propriile lacrimi și temeri și acum îți este îndeajuns. Te afli în brațele morții, iar aceasta nu-ți mai dă drumul. Pentru că ținutul lui Hades nu acceptă schimburi. Decât dacă oferi și tu ceva la schimb.❞